Printre multe definitii ale autismului, DEX-ul ne indica o “stare patologica manifestata prin ruperea legaturilor psihice cu lumea exterioara si intensa traire a vietii interioare”. Dar o inima autista ce ar fi? Una care nu simte? Nu stie sau nu poate? Sau doar nu se exprima? O inima care rupe legaturile cu exteriorul si traieste (prea) intens propriile batai, simtiri? Una care, conform definitiilor, nu poate comunica cu ce se afla in afara ei? Sau care are un mod unic de a comunica… uneori de neinteles? Autismul inimii cum s-ar defini? Ce ar insemna el… dincolo de simplul Dex? Ar putea fibrele unei inimi autiste sustine o dragoste… asa de mare? Cine ar avea garantia ca, o astfel de inima, desi comunica cu hartoape, lovindu-se de tot felul de stanci colturoase, totusi… iubeste? Pot oare arterele unei inimi autiste sa transmita ceea ce o inima normala stie bine sa transmita? Pot trimite ele, prin inceata si adesea defectuoasa lor comunicare, valuri si sageti neotravite catre inima indragita? O inima autista iubeste? Poate iubi? Eu cred ca da.
A mea iubeste.(2 aprilie 2011) *Update 2 aprilie 2013: In realitate, sunt(em) mai multi autisti decat spun statisticile… si mult mai putini non-autisti decat (ne) consideram noi a fi.
